Din discuții, în meetinguri oficiale sau la un small-talk de cafea, citind articole de specialitate sau anunțuri pentru locuri de muncă referitoare la angajarea de Project Manageri ori alt fel de personal managerial, observ des folosirea termenului de « leadership » într-un fel sinonim cu cel de « management ». Interesant mi se pare și faptul că, doar termenul de « Manager » se regăsește integrat în limba română, reprezentând un director, o funcție de administrare, fiind însă folosit și pentru a defini un conducător, un leader. Scopul articolului de față este să facă vizibilă importanța ambelor roluri, de conducere și de management, în viața unui proiect, subliniind însă diferențele dintre ele, cu intenția declarată de a conștientiza necesitatea fiecăruia.
Una dintre caracteristicile definitorii ale unui proiect este componenta temporală finită în care acesta evoluează – un proiect începe și trebuie să se termine la puncte bine definite. Bineînțeles, există proiecte întârziate, sau există proiecte care se termină prematur, fiind întrerupte, sau există câteodată chiar proiecte care ajung să facă o aterizare spectaculoasă la punct fix, terminându-se exact la data programată. Indiferent de modul în care se ajunge la final, dacă acest final este planificat sau nu, sau dacă acest final este încununat de succes sau nu pentru PM și echipă, important pentru articolul de față este faptul că întotdeauna va exista un final al proiectului. Terminarea unui proiect este primitiv considerată ca fiind atingerea zilei în care rezultatele muncii prestate de-a lungul proiectului ajung la beneficiar – punct. De cele mai multe ori, o asemenea abordare nu este suficientă, putând deveni chiar riscantă pentru proiect – care de altfel, posibil ca formal încă să existe, nefiind încheiat!
Nu știu să existe o traducere exactă a termenului de Kick-Off Meeting în limba română, acesta putând fi doar descris ca prima întâlnire importantă destinată definirii și impulsionării proiectului. Pe scurt, participanții la Kick-Off Meeting trebuie, în urma acestuia să aibă răspunsuri la următoarele întrebări:
| Intrebari | Documente necesare |
|---|---|
| Cine suntem? | Analiza Stakeholder-ilor, Analiza mediului proiectului, Organigrama proiectului, incluzând echipa, conducerea, eventuali subcocntractori sau furnizori și organizarea clientului |
| Ce dorim? | Analiza beneficiilor, a obiectivelor și a livrabilelor |
| Cum ajungem acolo? | Fazele și Milestone-urile, Matricea de comunicare |
| Cât ne costă? | Primele estimări cu privire la buget |
| Riscuri previzibile din aceasta fază | O primă analiză de risc, pornind chiar de la Analiza Stakeholder-ilor |
Analiza și înțelegerea mediului de desfășurare alproiectului este una dintre activitățile importante în faza de start a acestuia. Multe argumente pledează pentru o astfel de analiză: există studii care arată că în jumătate din proiectele eșuate, cauza principală a eșecului este împotrivirea viitorilor beneficiari ai rezultatului proiectului. Considerând doar acest fapt, și deja Proiect Managerul are o motivație puternică pentru a face o analiză aprofundată a mediului în care proiectul pe care îl conduce se desfășoară. O componentă esențială a mediului proiectului o reprezintă stakeholder-ii.
Ce este un stakeholder? Termenul de “stakeholder” provine din engleză: “stake” se traduce prin miză, importanță sau însemnătate. “Holder” se traduce prin deținător. Stakeholder-ul este astfel cineva, care a mizat la un joc si are interes ca acel joc să se termine într-un anume fel – partida este în cazul nostru proiectul în care suntem implicați. În terminologia de Project Management, un „stakeholder” nu se referă doar la persone, ci poate fi transferat oricărei entități, care are interes ca un proces anume – sau tot proiectul – să se desfasoare într-un anume fel și să producă un anume rezultat.
Luarea unei decizii în echipă nu este întotdeauna un lucru simplu. Să aduni specialiștii la un loc, să-i pui în fața problemei, să explici problema, sa găsești alternative și soluții, după care să o identifici pe cea mai bună – acest scenariu dă dureri de cap oricărui manager. Posibila existență a unei crize, în care timpul este esențial, adaugă o brizanță deosebită situației. Echipe mixte, formate din specialiști aparținând de domenii diferite, diferențe de mentalitate între membrii echipei– spre exemplu în echipe internaționale, un mix între persoane situate diferit pe scară ierarhică – toate aceste lucruri complică și mai mult procesul decizional. Insă, toate aceste dezavantaje, date de complexitate, se pot transforma in avantaje, date de diversitate și puncte de vedere complementare, dacă procesul decizional este organizat astfel încât complexitatea problemei să fie redusă la parametrii importanți și competența fiecărui membru al echipei să fie luată in considerare și folosită. Exact aceste aspecte sunt definitorii pentru analiza SWOT. Ideea de bază a acestei metode decizionale este trecerea in revistă și studierea concomitentă a: punctelor forte (Strengths), punctelor slabe (Weaknesses), oportunităților (Opportunities) și amenințărilor (Threats). SWOT este un acronim al Strengths Weaknesses Opportunities Threats. In Project Management, analiza SWOT iși arată utilitatea în perioada de definire a proiectului, pentru analizarea ideilor, ex. rafinarea unui brainstorming, sau pe parcursul execuției, de exemplu în situații de criză.
Întotdeauna în decursul evoluției unui proiect apar și alte activități decât cele care au fost planificate și documentate prin intermediul planului de proiect. În această situație, avem practic două posibilități:
Sigur că există și alte variante pentru a gestiona aceste task-uri, însă mă voi concentra asupra celei de-a doua variante, în care decidem să păstrăm o evidență separată a task-urilor.
Pe de altă parte, fiecare manager de proiect se confruntă cu monitorizarea unor activități de detaliu ale task-urilor din plan, care însă nu s-ar preta la includerea în planul de proiect. Acestea sunt activități care trebuie însă controlate de managerul de proiect.
Metoda cea mai des întălnită în practică este utilizarea unui document de tipul Action Items List (denumit și Open Issues List sau Task List). Această metodă este utilă și pentru centralizarea, comunicarea și monitorizarea altor activități ale organizației, departamentului sau echipei, activități care nu se înscriu in cadrul vreunui proiect. Citește mai departe … »
Toate aplicațiile de E-Mail, pe care le folosim zi de zi, oferă funcționalitate bazală de task management, de tipul “don’t forget the milk”. Pentru centralizarea și urmărirea multiplelor probleme-sarcini-responsabiltăți ale unui (Project) Manager, sunt necesare însă și funcții avansate.
Un fișier Excel, care răspunde acestor cerințe și poate fi extins și adaptat ușor, s-a dovedit a fi o unealtă, pe cât de simplă, pe-atât de utilă:
Orice întrebări sau sugestii de îmbunătățire sunt binevenite.
UPDATE: Foarte utile sunt și template-urile lui Răzvan, pentru Word, OpenOffice și Apple Pages.
În urma unei întâlniri de lucru ar trebui să rezulte:
- decizii,
- sarcini,
- responsabili și termene limită,
- informații clare, succint formulate.
la locul de intalnire, informare si confruntare al expertilor in Project Management. Gasiti aici teme actuale, solutii si unelte, verificate in practica de Project Manageri experimentati.
Comentarii recente
November 17, 2011 (12:40) Project Stakeholder In aceasta consta, dupa parerea mea, frumusetea Project Management-ului: unicitatea fiecarui proi...
June 21, 2011 (10:16) Adoptarea Project Management-ului în companii mici și mijlocii multumesc de observatie, poti citi mai departe acum ... :)
June 21, 2011 (6:29) Adoptarea Project Management-ului în companii mici și mijlocii m-am oprit cu cititul la "Metodologia complectă". Corect ar fi Metodologia completă. succes!
May 23, 2011 (3:39) Action Items: Cum urmărim activitățile suplimentare? Superb blog post, I have book marked this internet site so ideally I’ll see much more on this s...
May 7, 2011 (1:47) Controlând incertitudinea – managementul riscului In deed we have: http://www.facebook.co...
May 4, 2011 (6:43) Controlând incertitudinea – managementul riscului Do you people have a facebook fan page? I looked for one on twitter but could not discover one, I...
March 22, 2011 (4:05) Motivarea echipei David, eu cred in munca de echipa. In momentul in care membrii echipei urmaresc un tel comun, in ...
March 21, 2011 (4:52) Motivarea echipei Altceva: Freud nu se refera niciodata la "motive" ci exprima o teorie "energetica" a echilibrului...
March 21, 2011 (4:40) Motivarea echipei Idealuri Sunt modele mintale de tip anticipativ, individuale sau colective, cu ajutorul căro...
March 17, 2011 (2:38) Motivarea echipei Cele mai eficiente metode de a creste motivatia unei echipe sunt de a intelege si a elimina rand ...
March 16, 2011 (11:03) Motivarea echipei Increderea PM-ului in proiect este o necesitate, fara nu va reusi PM-ul sa se motiveze nici pe el...
March 9, 2011 (6:28) Motivarea echipei Contribui si eu cu o perspectiva din experienta mea de coach. Motivatia ecipei este o reflectare...
March 4, 2011 (11:55) Motivarea echipei Interesanta diferenta cu SCRUM. Sa ma documentez ...