Din discuții, în meetinguri oficiale sau la un small-talk de cafea, citind articole de specialitate sau anunțuri pentru locuri de muncă referitoare la angajarea de Project Manageri ori alt fel de personal managerial, observ des folosirea termenului de « leadership » într-un fel sinonim cu cel de « management ». Interesant mi se pare și faptul că, doar termenul de « Manager » se regăsește integrat în limba română, reprezentând un director, o funcție de administrare, fiind însă folosit și pentru a defini un conducător, un leader. Scopul articolului de față este să facă vizibilă importanța ambelor roluri, de conducere și de management, în viața unui proiect, subliniind însă diferențele dintre ele, cu intenția declarată de a conștientiza necesitatea fiecăruia.
Un manager nu este neapărat un conducător, iar un conducător nu este automat un manager. « Conducerea » se concentrează pe a face ceea ce trebuie făcut, deci pe efectivitate. « Managementul » se concentrează pe a face cum trebuie, deci pe eficiență. Amândouă aceste roluri trebuie să coexiste și să se completeze. Conducerea și Managementul se răsfrâng în mod complet diferit în Project Management, iar un proiect are nevoie în derularea lui uneori de o doza mai mare de conducere, alteori de o doza mai mare de management – dar întotdeauna în prezența celeilalte componente complementare.
Cu toate că în mod instinctiv oricine simte deosebirea dintre cele două roluri, am încercat să găsesc o definiție palpabilă a lor. Catalogarea făcută de John P. Kotter mi se pare cea mai nimerită (o traduc pe scurt, originalul găsindu-se în link-ul anterior): Managementul este componenta organizațională care face ca sistemele alcătuite din oameni și tehnologii să funcționeze bine zi de zi, săptămână de săptămână, an de an. Conducerea este componenta organizațională care creează sistemele care sunt administrate de manageri, adaptându-le astfel încât să profite de oportunități și să evite riscuri.
Cum se aplică aceasta în Project Management? Ce este Management și ce este Conducere în Project Management? Autorul Gunter Dueck grupează activitățile din cadrul unui unei companii în diverse nivele suprapuse, despărțind munca operativă de munca de (re)organizare. Interpolând aceasta în Project Management, am obține patru nivele:
Nivelul operativ: Rezultatul muncii efectuate la acest nivel reprezintă împlinirea scope-ului proiectului – aici se creează, aici se lucrează efectiv. Aici se execută fiecare componentă a WBS-ului (Work Breakdown Structure), căutând să nu se depășească timpul și bugetul alocat. Este simplu, dar nu e deloc banal – rezultatul muncii la acest nivel reprezintă valoarea pe care o creează proiectul, pentru acest rezultat (și doar pentru el) se investește în proiect, iar doar acest rezultat îl interesează de fapt pe contractorul proiectului.
Nivelul de management: Planificarea, organizarea, controlul, coordonarea și verificarea muncii operative sunt activități care aparțin nivelului de management. Pe acest nivel se pune accent pe eficientizarea muncii efective. A considera sarcinile Project Managerului încheiate la acest nivel ar reprezenta o greșeală.
Nivelul sistemic: Cele două nivele anterioare însumează munca în interiorul proiectului. Creerea, adaptarea sau modificarea proiectului în sine nu se regăsește pe nici unul dintre aceste nivele, în ele se folosește un sistem deja existent. Ca urmare, nivelul superior celui de Management trebuie să se ocupe cu modelarea proiectului. De exemplu, inițializarea unui proiect reprezintă cumulul activităților de creere a unui nou sistem-proiect – definirea structurii proiectului, a interacțiunilor cu stakeholder-ii, a proceselor folosite, a nivelului de formalism, stabilirea echipelor, etc., toate acestea definesc ramele în interiorul cărora se dezvoltă proiectul. Munca pe nivelul sistemic are o pondere mai mare la inițializarea și la încheierea proiectului, însă va exista permanent pe toată durata proiectului, dat fiind necesitatea modificării și perfecționării continue a structurii proiectului.
Nivelul de conducere: munca pe nivelul sistemic este necesară pentru a implementa viziunea celui mai bun sistem posibil pentru proiectul actual, în circumstanțele date. Definirea viziunii, precum și organizarea muncii sistemice se întâmplă la un nivel superior. Cuvântul cheie poate fi „îmbunătățire continuă” – a sistemului, a proceselor – „continuous improvement”. Această activitate își are locul pe nivelul de conducere, care dă liniile directoare modificării sistemului-proiect spre a îndeplini dezideratul propus: un proiect care se adaptează, astfel încât să profite de oportunități și să evite riscuri.
Foarte des în proiecte se simte prezența în exces a laturii de management, de organizare și administrare riguroasă, ignorând importanța părții de conducere a proiectului. Pentru orice Project Manager componenta de conducere, de orientare, rămâne esențială. De multe ori, în proiect se pornește la lucru, fără a « pierde timpul » cu gânduri referitoare la structură, plan sau proces, Project Managerul fiind chiar implicat direct în munca efectivă și operativă. Una dintre caracteristicile acestei situații este ignorarea procesului de îmbunătățire continuă, care urmărește perfecționarea structurii proiectului. În aceste cazuri, un pas în afara sferei muncii efective, în afara nivelului administrativ, este impetuos necesar, pentru a permite PM-ului o privire de perspectivă asupra proiectului său.
Discussion
No comments yet.